Steaua Comunistawww.RedHolocaust.Org
Octombrie 2006
Numarul # 1

Contact: fmatrescu@redholocaust.org
Procesul Comunismului

In Acest Numar...

Ceausescu

Nicolae Ceausescu - executat la data de 25 Decembrie 1989. - Unul dintre cei mai odiosi criminali, care a adus suferinte incomensurabile poporului Roman.

CURTEA PENALĂ DE CONDAMNARE JURIDICO-MORALĂ A CRIMELOR REGIMURILOR COMUNISTE (crimele comunismului internaţional)

 Curtea de la Cluj

Echipa organizatorică prin ale cărei eforturi s-a putut organiza la Cluj, pe 7 sept 2006, “Procesul Comunismului”:

 

  1. Sponsor şi organizator principal: prof. Dr. Ing. Pompiliu Manea (directorul general al firmei TEMCO).
  2. Echipa de organizare:

-         prof. Ing. Constantin Mustaţă.

-         Prof. matematician Mihai Handrea.

-         Ing. Gheorghe Şchiopu.

-         Prof. Alex. Stănescu.

-         Ing. Alex Bojan.

-         Ec. Vasile Moldovan.

Privind materialele prezentate, sunt de făcut următoarele precizări:

  1. Capitolele:

-         Crimele comunismului internaţional;

-         Pledoaria apărării;

au fost redactate de dr. Dr. Florin Mătrescu.

  1. Capitolele „Actul de acuzare” şi „Sentinţa”, au fost redactate de un jurist ce trăieşte în afara graniţelor României şi care doreşte să rămână anonim.
  2. Capitolul „Comunicat de presă” a fost editat de prof. Ing. Constantin Mustaţă.

 

 


Program de desfăşurare a procesului:

I.                        Deschidere:

1.    Prof. Dr. Ing. Pompiliu Manea: Cuvânt introductiv.

2.    Prof. Ing. Constantin Mustaţă: Cuvânt introductiv.

-Prezentarea filmului despre Ion Gavrilă Ogoranu.

-Prezentarea volumului V, ed. Postumă „Brazii se frâng, dar nu se încovoiesc”.

-Prezentarea volumului „Balade” de Radu Gyr.

-Evocarea ultimei zile de viaţă a lui Ion Gavrilă Ogoranu.

-Informarea asupra dorinţei sale testamentare de a se organiza un proces juridico-moral al comunismului.

3.    Dr. Dr. Florin Mătrescu: precizări asupra procesului.

 

II.                      Începutul procesului:

1.    Curtea penală, ia loc în prezidiu, fiind formată din următorii:

-       Ilie Tudor (ales şi preşedinte)              (DJ).

-       Dorina Cristea                                                (TL).

-       Dr. Aurel Rusu                                   (MS).

-       Simona Popa                                      (B).

-       Ana Maria Bucin                                (MS).

-       Emil Sebesan                          (TM).

-       Prof. Ioan Puscas                               (SJ).

-       Prof. Virgil Bulat                                 (CJ).

-       Coriolan Baciu                                   (AB).

2.    Prof. Manea face o scurtă prezentare a membrilor Curţii, cu precizarea anilor de condamnare ai fiecăruia.

 

III.                   Desfăşurarea procesului sub conducerea preşedintelui Curţii Ilie Tudor.

Preotul  

1.    Preot Mihai Caitar: Rugăciune de deschidere, urmată de un rechizitoriu la adresa regimurilor comuniste atee.

2.    Dr. Dr. Florin Mătrescu prezintă „Crimele în cifre ale comunismului internaţional”.

3.    prof. Alex. Stănescu dă citire „Actului de acuzare” în calitate de procuror.

4.    Dl. Vasile Moldovan dă citire „Pledoariei apărării”.

5.    Au loc mai multe luări de cuvînt ale celor prezenţi în sală, ce au făcut oficiul de juraţi. La sfârşitul acestora, Curtea părăseşte sala iar juraţii dau verdictul asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei regimurilor comuniste.

6.    Curtea revine în sală şi primul jurat înmânează buletinul preşedintelui Curţii.

7.    Juraţii revin în sală.

8.    Preşedintele Curţii anunţă rezultatul votului (150) adică 100% din cei prezenţi au dat verdictul de „vinovăţie”. În continuare, aceeaşi persoană citeşte Sentinţa în faţa sălii aflată în picioare.

9.    Membrii Curţii semnează documentul sentinţei.

 

IV.                   Închiderea procesului.

1.    Preot Mihai Caitar şi preotul Bucin rostesc o rugăciune pentru ţară şi poporul român.

2.    Ilie Tudor (preşedintele Curţii) ţine o scurtă alocuţiune.

3.    Cuvântul de închidere este adresat de prof. Pompiliu Manea.

 

V.                      Conferinţă de presă.

 

CURTEA PENALĂ DE CONDAMNARE JURIDICO-MORALĂ A CRIMELOR REGIMURILOR COMUNISTE (crimele comunismului internaţional)

 Juratii

CRIMELE ÎN CIFRE ALE COMUNISMULUI INTERNAŢIONAL[1]

 

Stabilirea a posteriori cu exactitate istorică sau statistică a crimelor comunismului internaţional nu este posibilă datorită mai multor factori dintre care cei mai importanţi ni se par următorii:

1.      Fostele state comuniste nu beneficiază (şi/sau nu deconspiră) de statistici exacte privind numărul morţilor de care se fac culpabile.

2.      Până în momentul actual, cu excepţia a două lucrări ce se voiesc de sinteză („Holocaustul roşu sau Crimele comunismului internaţional în cifre”, autor dr.dr. Florin Mătrescu şi „Cartea neagră a comunismului”, elaborată de un colectiv sub conducerea lui Stephan Courtois), nu a existat „voinţa internaţională” şi instrumentul ca instituţie sau instanţă, care să încerce quantificarea crimelor regimurilor comuniste, ba dimpotrivă: de mai multe decenii, asistăm la ocultarea sau minimalizarea numărului victimelor.

3.      Dictaturi de stat odioase, teroriste şi criminale, regimurile comuniste, cu puţine excepţii, au chinuit şi omorât cu perfidie, în spatele unui paravan de ideologie, zămislită chipurile, spre a oferi oamenilor planetei, o viaţă mai bună şi mai echitabilă social. A lipsit deci aproape întotdeauna înregistrarea oficială corectă a crimelor, în contrast cu regimul nazist. Criminalele regimuri comuniste „şi-au şters urmele” deliberat, ferindu-se cu profesionalism de verdictul necruţător al istoriei.

4.      Chiar în faţa unor documente de arhivă incontestabile, mărturii verbale indubitabile sau studii statistice şi demografice inatacabile, rareori s-a practicat operaţiunea aritmetică de adunare şi prin aceasta de quantificare a criminalităţii. Lipsă de orizont şi cunoştinţe? Frică în faţa rezultatului însumării? Manipulare până la perversitate a opiniei publice, operaţie făcută „la comandă”? Frică faţă de un posibil şi nedorit proces al comunismului, similar celui de la Nürenberg de condamnare a fascismului? etc., etc. Sau toate laolaltă?

5.      Caracterul dinamic al actelor de criminalitate statală (în ţările rămase sub dictaturi comuniste), al actelor teroriste (mişcări de guerillă din America centrală şi de Sud, din Asia şi mai puţin în Europa actuală), dau un caracter „relativ” statisticilor victimelor comunismului mondial, care continuă să secere fără încetare noi vieţi omeneşti.

6.      Justiţiari, organizaţii, grupuri de persoane sau investigatori devotaţi dezvăluirii adevărului (victime în viaţă ale comunismului, istorici, oameni politici, oameni obişnuiţi dornici de aflare a adevărului, etc.), scot la iveală fără încetare, noi date aritmetice sau faţete necunoscute ale acestei monstuozităţi.

7.      Istoria consemnează noi mecanisme de ucidere în masă sau reluarea unora deja practicate (înfometări dirijate de tipul celei cunoscute în Ucraina sau în lagărele speciale ale naziştilor preluate şi folosite ulterior şi în mod intensiv de către sovietici), (180) sau generate de incompetenţa economică a sistemului. Între acestea se numără de pildă: a). înfometarea la scară naţională a populaţiei din Coreea de Nord; b). avorturile septice provocate în România în timpul regimului Ceauşescu soldate cu circa 10000 victime; c). Contaminări endemice cu SIDA, ce nu mai pot fi acoperite de presa de stânga în actuala Zimbabwe; d). Un număr de victime estimate recent la 60000, notate tot în timpul regimului dictatorial al lui Ceauşescu, generate printr-o asociere de factori socio-economici (înfometare, lipsă de medicamente, frig şi asistenţă medicală deficitară); e). Catastrofa nucleară de la Cernobîl, datorită mistificării oficiale a numărului real al victimelor ce au decedat imediat sau în următorii 10 ani, permite numai aprecieri cantitative marcate de relativitate, etc., etc.

Depăşind acest „punct mort” de încercări de reconstituire a celei mai odioase, mai cataclismice şi de mai lungă durată crime din istoria omenirii, folosind ca surse de informaţie de bază cele 2 lucrări citate anterior şi o bibliografie actualizată (prezentă în arhiva subsemnatului) ce însumează cca 400 de noi titluri, am ajuns la cifrele de mai jos, baza demersului nostru istoric, pe care vi-l prezentăm astăzi în premieră mondială.

 



[1] Studiul statistic actualizat până la 1 sept. 2006.

CRIMELE COMUNISMULUI INTERNAŢIONAL ÎN CIFRE

Nr. în ordinea victimelor în morţi

Ţara

Nr. victimelor

1

Rusia

a-      minim 118.015.000

b-     mediu 127.015.000

c-      maxim 148.015.000

2

China

a-      minim 110.000.000

b-     mediu 112.000.000

c-      maxim 114.000.000

3

Ucraina

29.012.500

4

Alte naţionalităţi în Rusia şi fostul imperiu sovietic

10.000.000

5

Vietnam

7.250.000

6

Bielorusia

4.500.000

7

Congo

4.000.000

8

Evreii

3.500.000

9

Germania

3.250.000

10

Cambodgia

a-      minim 2.000.000

b-     mediu 2.500.000

c-      maxim 3.000.000

11

Coreea de Nord

3.000.000

12

Polonia

2.700.000

13

România

2.451.400

14

Ţările Baltice

a-      minim 500.000

b-     mediu 1.250.000

c-      maxim 2.000.000

15

Cazacii

2.000.000

16

Tibet

2.000.000

17

Somalia

a-      minim 100.000

b-     mediu 1.050.000

c-      maxim 2.000.000

18

Cuba

a-      minim 500.000

b-     mediu 1.250.000

c-      maxim 2.000.000

19

Mozambic

1.500.000

20

Ruanda

1.500.000

21

Afganistan

1.450.000

22

Angola

1.000.000

23

Irak

1.000.000

24

Zimbabve (Rhodezia)

1.000.000

25

Spania

a-      minim 600.000

b-     mediu 800.000

c-      maxim 1.000.000

26

Etiopia

500.000

27

Croaţia

a-      minim 200.000

b-     mediu 350.000

c-      maxim 500.000

28

Bosnia Herzegovina

a-      minim 250.000

b-     mediu 300.000

c-      maxim 370.000

29

Ungaria

a-      minim 225.800

b-     mediu 260.800

c-      maxim 295.800

30

Guatemala

250.000

31

Laos

200.000

32

Albania

180.000

33

Malaezia, Birmania, Filipine

150.000

 

34

Slovacia

a-      minim 60.000

b-     mediu 80.000

c-      maxim 100.000

35

Bulgaria

100.000

36

Columbia

100.000

37

Grecia

100.000

38

Nicaragua

100.000

39

El Salvador

80.000

40

Peru

70.000

41

Algeria

65.000

42

Sri Lanka

64.000

43

Jemen

50.000

44

Tadjichistan

50.000

45

Africa de Sud

40.000

46