CURTEA PENALĂ DE
CONDAMNARE JURIDICO-MORALĂ A CRIMELOR REGIMURILOR COMUNISTE (crimele comunismului
internaţional)
Echipa organizatorică prin ale
cărei eforturi s-a putut organiza la Cluj, pe 7 sept 2006,
“Procesul Comunismului”:
- Sponsor şi organizator principal: prof. Dr. Ing.
Pompiliu Manea (directorul general al firmei TEMCO).
- Echipa de organizare:
-
prof.
Ing. Constantin Mustaţă.
-
Prof.
matematician Mihai Handrea.
-
Ing.
Gheorghe Şchiopu.
-
Prof.
Alex. Stănescu.
-
Ing.
Alex Bojan.
-
Ec.
Vasile Moldovan.
Privind materialele prezentate,
sunt de făcut următoarele precizări:
- Capitolele:
-
Crimele
comunismului internaţional;
-
Pledoaria
apărării;
au fost redactate de dr. Dr.
Florin Mătrescu.
- Capitolele „Actul de acuzare”
şi „Sentinţa”, au fost redactate de un jurist ce
trăieşte în afara graniţelor României şi care
doreşte să rămână anonim.
- Capitolul „Comunicat de presă”
a fost editat de prof. Ing. Constantin Mustaţă.
Program de
desfăşurare a procesului:
I.
Deschidere:
1.
Prof.
Dr. Ing. Pompiliu Manea: Cuvânt introductiv.
2.
Prof.
Ing. Constantin Mustaţă: Cuvânt
introductiv.
-Prezentarea filmului despre Ion
Gavrilă Ogoranu.
-Prezentarea volumului V, ed.
Postumă „Brazii se frâng, dar nu se
încovoiesc”.
-Prezentarea volumului
„Balade” de Radu Gyr.
-Evocarea ultimei zile de viaţă a
lui Ion Gavrilă Ogoranu.
-Informarea asupra dorinţei sale
testamentare de a se organiza un proces juridico-moral al comunismului.
3.
Dr.
Dr. Florin Mătrescu: precizări asupra procesului.
II.
Începutul
procesului:
1.
Curtea
penală, ia loc în prezidiu, fiind formată din următorii:
-
Ilie
Tudor (ales şi preşedinte)
(DJ).
-
Dorina
Cristea
(TL).
-
Dr.
Aurel Rusu
(MS).
-
Simona
Popa
(B).
-
Ana
Maria Bucin
(MS).
-
Emil
Sebesan
(TM).
-
Prof.
Ioan Puscas
(SJ).
-
Prof.
Virgil Bulat
(CJ).
-
Coriolan
Baciu
(AB).
2.
Prof.
Manea face o scurtă prezentare a membrilor Curţii, cu precizarea anilor
de condamnare ai fiecăruia.
III.
Desfăşurarea
procesului sub conducerea preşedintelui Curţii Ilie Tudor.
1.
Preot
Mihai Caitar: Rugăciune de deschidere, urmată de un rechizitoriu la
adresa regimurilor comuniste atee.
2.
Dr.
Dr. Florin Mătrescu prezintă „Crimele în cifre ale
comunismului internaţional”.
3.
prof.
Alex. Stănescu dă citire „Actului de acuzare”
în calitate de procuror.
4.
Dl.
Vasile Moldovan dă citire „Pledoariei apărării”.
5.
Au
loc mai multe luări de cuvînt ale celor prezenţi în
sală, ce au făcut oficiul de juraţi. La sfârşitul acestora,
Curtea părăseşte sala iar juraţii dau verdictul asupra vinovăţiei sau
nevinovăţiei regimurilor comuniste.
6.
Curtea
revine în sală şi primul jurat înmânează
buletinul preşedintelui Curţii.
7.
Juraţii
revin în sală.
8.
Preşedintele
Curţii anunţă rezultatul votului (150) adică 100% din cei prezenţi au
dat verdictul de „vinovăţie”. În
continuare, aceeaşi persoană citeşte Sentinţa în faţa sălii
aflată în picioare.
9.
Membrii
Curţii semnează documentul sentinţei.
IV.
Închiderea
procesului.
1.
Preot
Mihai Caitar şi preotul Bucin rostesc o rugăciune pentru ţară şi
poporul român.
2.
Ilie
Tudor (preşedintele Curţii) ţine o scurtă alocuţiune.
3.
Cuvântul
de închidere este adresat de prof. Pompiliu Manea.
V.
Conferinţă de presă.
CURTEA PENALĂ DE
CONDAMNARE JURIDICO-MORALĂ A CRIMELOR REGIMURILOR COMUNISTE (crimele comunismului
internaţional)
CRIMELE
ÎN CIFRE ALE COMUNISMULUI INTERNAŢIONAL
Stabilirea a posteriori cu
exactitate istorică sau statistică a crimelor comunismului
internaţional nu este posibilă datorită mai multor factori dintre
care cei mai importanţi ni se par următorii:
1.
Fostele
state comuniste nu beneficiază (şi/sau nu deconspiră) de statistici
exacte privind numărul morţilor de care se fac culpabile.
2.
Până
în momentul actual, cu excepţia a două lucrări ce se voiesc
de sinteză („Holocaustul roşu sau Crimele comunismului
internaţional în cifre”, autor dr.dr. Florin
Mătrescu şi „Cartea neagră a comunismului”,
elaborată de un colectiv sub conducerea lui Stephan Courtois), nu a
existat „voinţa internaţională” şi instrumentul ca
instituţie sau instanţă, care să încerce quantificarea
crimelor regimurilor comuniste, ba dimpotrivă: de mai multe decenii,
asistăm la ocultarea sau minimalizarea numărului victimelor.
3.
Dictaturi
de stat odioase, teroriste şi criminale, regimurile comuniste, cu
puţine excepţii, au chinuit şi omorât cu perfidie,
în spatele unui paravan de ideologie, zămislită chipurile,
spre a oferi oamenilor planetei, o viaţă mai bună şi mai echitabilă
social. A lipsit deci aproape întotdeauna
înregistrarea oficială corectă a crimelor, în
contrast cu regimul nazist. Criminalele regimuri comuniste
„şi-au şters urmele” deliberat, ferindu-se cu
profesionalism de verdictul necruţător al istoriei.
4.
Chiar
în faţa unor documente de arhivă incontestabile, mărturii
verbale indubitabile sau studii statistice şi demografice inatacabile,
rareori s-a practicat operaţiunea aritmetică de adunare şi prin aceasta
de quantificare a criminalităţii. Lipsă de orizont şi cunoştinţe? Frică
în faţa rezultatului însumării? Manipulare
până la perversitate a opiniei publice, operaţie făcută
„la comandă”? Frică faţă de un posibil şi nedorit
proces al comunismului, similar celui de la Nürenberg de
condamnare a fascismului? etc., etc. Sau toate laolaltă?
5.
Caracterul
dinamic al actelor de criminalitate statală (în ţările rămase
sub dictaturi comuniste), al actelor teroriste (mişcări de guerillă din
America centrală şi de Sud, din Asia şi mai puţin în Europa
actuală), dau un caracter „relativ” statisticilor
victimelor comunismului mondial, care continuă să secere fără
încetare noi vieţi omeneşti.
6.
Justiţiari,
organizaţii, grupuri de persoane sau investigatori devotaţi dezvăluirii
adevărului (victime în viaţă ale comunismului, istorici,
oameni politici, oameni obişnuiţi dornici de aflare a adevărului,
etc.), scot la iveală fără încetare, noi date aritmetice sau
faţete necunoscute ale acestei monstuozităţi.
7.
Istoria
consemnează noi mecanisme de ucidere în masă sau reluarea
unora deja practicate (înfometări dirijate de tipul celei
cunoscute în Ucraina sau în lagărele speciale ale
naziştilor preluate şi folosite ulterior şi în mod intensiv
de către sovietici), (180) sau generate de incompetenţa economică a
sistemului. Între acestea se numără de pildă: a).
înfometarea la scară naţională a populaţiei din Coreea de
Nord; b). avorturile septice
provocate în România în timpul regimului
Ceauşescu soldate cu circa 10000 victime; c).
Contaminări endemice cu SIDA, ce nu mai pot fi acoperite de presa de
stânga în actuala Zimbabwe; d).
Un număr de victime estimate recent la 60000, notate tot în
timpul regimului dictatorial al lui Ceauşescu, generate printr-o
asociere de factori socio-economici (înfometare, lipsă de
medicamente, frig şi asistenţă medicală deficitară); e).
Catastrofa nucleară de la Cernobîl, datorită mistificării
oficiale a numărului real al victimelor ce au decedat imediat sau
în următorii 10 ani, permite numai aprecieri cantitative
marcate de relativitate, etc., etc.
Depăşind acest „punct
mort” de încercări de reconstituire a celei mai
odioase, mai cataclismice şi de mai lungă durată crime din istoria
omenirii, folosind ca surse de informaţie de bază cele 2 lucrări citate
anterior şi o bibliografie actualizată (prezentă în arhiva
subsemnatului) ce însumează cca 400 de noi titluri, am ajuns
la cifrele de mai jos, baza demersului nostru istoric, pe care vi-l
prezentăm astăzi în premieră mondială.
CRIMELE
COMUNISMULUI INTERNAŢIONAL ÎN CIFRE
|
Nr.
în ordinea victimelor în morţi
|
Ţara
|
Nr. victimelor
|
|
1
|
Rusia
|
a-
minim 118.015.000
b-
mediu 127.015.000
c-
maxim 148.015.000
|
|
2
|
China
|
a-
minim 110.000.000
b-
mediu 112.000.000
c-
maxim 114.000.000
|
|
3
|
Ucraina
|
29.012.500
|
|
4
|
Alte naţionalităţi în
Rusia şi fostul imperiu sovietic
|
10.000.000
|
|
5
|
Vietnam
|
7.250.000
|
|
6
|
Bielorusia
|
4.500.000
|
|
7
|
Congo
|
4.000.000
|
|
8
|
Evreii
|
3.500.000
|
|
9
|
Germania
|
3.250.000
|
|
10
|
Cambodgia
|
a-
minim 2.000.000
b-
mediu 2.500.000
c-
maxim 3.000.000
|
|
11
|
Coreea de Nord
|
3.000.000
|
|
12
|
Polonia
|
2.700.000
|
|
13
|
România
|
2.451.400
|
|
14
|
Ţările Baltice
|
a-
minim 500.000
b-
mediu 1.250.000
c-
maxim 2.000.000
|
|
15
|
Cazacii
|
2.000.000
|
|
16
|
Tibet
|
2.000.000
|
|
17
|
Somalia
|
a-
minim 100.000
b-
mediu 1.050.000
c-
maxim 2.000.000
|
|
18
|
Cuba
|
a-
minim 500.000
b-
mediu 1.250.000
c-
maxim 2.000.000
|
|
19
|
Mozambic
|
1.500.000
|
|
20
|
Ruanda
|
1.500.000
|
|
21
|
Afganistan
|
1.450.000
|
|
22
|
Angola
|
1.000.000
|
|
23
|
Irak
|
1.000.000
|
|
24
|
Zimbabve (Rhodezia)
|
1.000.000
|
|
25
|
Spania
|
a-
minim 600.000
b-
mediu 800.000
c-
maxim 1.000.000
|
|
26
|
Etiopia
|
500.000
|
|
27
|
Croaţia
|
a-
minim 200.000
b-
mediu 350.000
c-
maxim 500.000
|
|
28
|
Bosnia Herzegovina
|
a-
minim 250.000
b-
mediu 300.000
c-
maxim 370.000
|
|
29
|
Ungaria
|
a-
minim 225.800
b-
mediu 260.800
c-
maxim 295.800
|
|
30
|
Guatemala
|
250.000
|
|
31
|
Laos
|
200.000
|
|
32
|
Albania
|
180.000
|
|
33
|
Malaezia, Birmania, Filipine
|
150.000
|
|
34
|
Slovacia
|
a-
minim 60.000
b-
mediu 80.000
c-
maxim 100.000
|
|
35
|
Bulgaria
|
100.000
|
|
36
|
Columbia
|
100.000
|
|
37
|
Grecia
|
100.000
|
|
38
|
Nicaragua
|
100.000
|
|
39
|
El Salvador
|
80.000
|
|
40
|
Peru
|
70.000
|
|
41
|
Algeria
|
65.000
|
|
42
|
Sri Lanka
|
64.000
|
|
43
|
Jemen
|
50.000
|
|
44
|
Tadjichistan
|
50.000
|
|
45
|
Africa de Sud
|
40.000
|
|
46
|
| |